Alături de revoluţionari, securişti sau militari, la incidentele izbucnite pe 21 decembrie 1989 în Capitală au participat şi...şoferi de autobuz. "Fără voia noastră", după cum precizează Aurel Ţipel, unul dintre cei care au trăit Revoluţia la volan. Într-un interviu acordat pentru "România liberă" în proiectul "2112 - poveşti despre Revoluţie", fostul şofer recunoaşte că nu a băgat maşina în garaj de teama de a nu fi dat afară. Însă - pentru că apoi şi-a înfruntat spaima provocată de focurile de armă şi de haosul general - Aurel Ţipel consideră că a făcut un gest curajos, "eroic" chiar.
"Eram cu frica în sân. Să auzi pe lângă tine rafale, gloanţe şi tu să duci călătorii cu autobuzul...E o responsabilitate mare. De asta eu aş numi curajul şoferilor care au ieşit atunci pe traseu eroic", este fraza cu care Aurel Ţipel ar putea foarte bine să-şi înceapă memoriile. O afirmaţie cu atât mai marcantă cu cât aparţine unui om cu totul obişnuit.
Puloverul gri
Vine la interviu îmbrăcat cu un pulovăr gri care lasă se se vadă doar gulerul cămăşii albastru-deschis. E o asemănare prea evidentă ca să nu fie menţionată: aduce aminte de ţinuta cu care se afişau Ion Iliescu, Petre Roman sau Mircea Dinescu în zilele Revoluţiei la Televiziunea Română.
Domnul Aurel i-a văzut atunci şi precis i-a păstrat în memorie. Altfel nu ar descrie începutul Revoluţiei ca pe o "convulsie socială gravă", mişcare "spontană", marcată de "vandalism".
Explică însă că şi-a pregătit discursul de acasă, trecând pe foaie ce şi cum îşi aminteşte. Dar firea sa prevăzătoare nu îl scuteşte de emoţii. Cuvintele ies puţin gâtuite şi îşi frânge mâinile tot timpul:
"Pe 21 decembrie, am transportat spre Piaţa Palatului oameni din întreprinderi care mergeau să asiste la discursul lui Ceauşescu de la Comitetul Central. La dus, toată lumea era liniştită. Nu se gândeau ei că atunci o s
