Un teren întins, păstrînd ici şi colo plantaţii şi arbori bătrîni, urme de alei care au făcut cîndva parte dintr-un parc. Aşezată într-o poziţie privilegiată, o clădire încă impunătoare, deşi pe cale de a deveni ruină. Palatul şi parcul din Comlod, care au aparţinut familiei Teleki pînă spre jumătatea secolului al XX-lea, reproduc atît o situaţie „de epocă“ şi „de familie“, cît şi o stare actuală comună celor mai multe dintre reşedinţele nobiliare de valoare din Transilvania.
DE ACELASI AUTOR Contele de Rîmnic Printre blocuri la Focşani Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa La Căiuţi Palatul de la Comlod este construit în 1756 de către István Wesselényi de Hadad şi soţia sa, Polixenia Dániel de Varygas. Blazoanele din piatră ale celor două familii, realizate de celebrul sculptor clujean Anton Schuchbauer, domină şi acum faţada principală a palatului: sub o coroană – simbol al unirii familiilor – sînt reprezentate sirena cu un trandafir în mînă, blazon al familiei Wesselényi şi lebăda cu gîtul străpuns de o săgeată, blazonul familiei Dániel. În secolele următoare, fie printr-o căsătorie cu unul dintre urmaşii familiei Wesselényi, fie prin cumpărare, palatul intră în posesia puternicei familii Teleki, care îşi avea reşedinţa principală în satul Gorneşti, nu departe de Comlod. În 1951, clădirea este naţionalizată, iar după 1989 intră în administraţia Consiliului Judeţean Bistriţa.
Palatul este o construcţie reprezentativă pentru barocul transilvănean. Locuirea se desfăşura pe un singur nivel, uşor ridicat faţă de nivelul solului, constituind – împreună cu acoperişul înalt, cu frîngere de pantă – un volum compact şi masiv. Baroce sînt şi bolţile şi întreaga decoraţie interioară şi exterioară care se mai păstrează. Este totuşi foarte probabil ca un studiu atent să pună în lumină existenţa unei etape de construcţie anterioare celei di
