Prilejuit de donaţia de carte, corespondenţă şi arhivă personală a istoricului de artă Barbu Brezianu, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ a organizat, pe 9 decembrie, un colocviu, deschis de prof. Silviu Angelescu, directorul Institutului, la care au participat istorici de artă din cadrul Institutului (Gheorghe Vida, Ioana Vlasiu, Corina Teacă, Ruxandra Beldiman, Virginia Barbu, Irina Cărăbaş), de la Universitatea Naţională de Artă Bucureşti (Ioana Beldiman, Elena Dumitrescu), Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Magda Predescu)şi de la Institutul Patrimoniului Cultural de la Chişnău (Tudor Stavilă). Colocviul se vrea o primă manifestare în cadrul Centrului de Studii brâncuşiene „Barbu Brezianu“, care îşi propune, pe lîngă punerea în valoare a donaţiei, să organizeze anual colocvii pe teme de actualitate ale istoriei de artă. A fost evocată personalitatea lui Barbu Brezianu, scriitor care a debutat cu versuri avangardiste, traducător, magistrat la finele anilor ’30 şi, apoi, istoric de artă, cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. Devine doctor honoris causa al Universităţii de Artă din Bucureşti, în 2006. Dacă cea mai mare parte a energiei sale a fost dedicată studierii operei lui Brâncuşi, istoriografia artei româneşti moderne s-a îmbogăţit cu destule alte contribuţii care i se datorează, de la Grigorescu la artiştii Storck sau la Tonitza, Pallady şi relaţia ultimului cu Matisse, pentru a nu pomeni decît temele majore care l-au preocupat. Comunicările au avut în vedere, pe de o parte, continuarea direcţiilor cercetărilor întreprinse de Barbu Brezianu (Virginia Barbu a reluat, cu o privire nouă, legăturile lui Brâncuşi cu lumea muzicii şi a dansului, iar Elena Dumitrescu s-a implicat cu entuziasm în încurcata problemă a ecorşeului şi a copiilor sale) sau comunicarea (Ioana Vlasiu) unor fragmente inedite din corespondenţa lui Barbu