Cea mai mare rezervaţie de zimbri din România - zimbrăria "Neagra", din cadrul Ocolului Silvic Bucşani, judeţul Dâmboviţa - supravieţuieşte cu 3 miliarde de lei vechi pe an, bani proveniţi din vânzarea lemnului pădurilor aflate în proprietatea statului.
Astfel, deşi nu pot trăi fără un spaţiu împădurit, cei 41 de zimbri de la Bucşani sunt întreţinuţi exclusiv din "recoltarea şi valorificarea legală a masei lemnoase", după cum se exprimă şeful Ocolului Silvic Bucşani, Marian Amuza.
Dar acesta se declară bucuros. Zimbrăria s-a înmulţit în 2010 cu cinci pui, o rată a natalităţii peste media cu care se obişnuiseră administratorii de la "Neagra".
Zimbrul, la a doua viaţă în România
"Femelele rămân gestante cam o dată la 2 ani, iar perioada de gestaţie este de 39 de săptămâni. Împerecherea are loc în perioada august-septembrie, dacă este vreme bună", explică pădurarul Daniel Oprea, unul dintre cei patru paznici ai rezervaţiei.
Zimbrii de aici au la dispoziţie un spaţiu de 162 de hectare de pădure şi păşune, zonă delimitată de garduri înalte de 2 metri.
"Pentru a trăi în libertate, zimbrii ar trebui să fie feriţi de influenţa omului. De asta au şi dispărut din România, în secolele XVIII-XIX. Au fost vânaţi excesiv şi s-a redus drastic spaţiul forestier în care trăiau", precizează Marian Amuza.
Conform acestuia, ultimul zimbru autohton a fost vânat în anul 1953.
Cinci ani mai târziu, zimbrii au început o a doua viaţă în România. Au fost aduse două exemplare din Polonia, un mascul şi o femelă care au făcut un pui în acelaşi an.
În anul 1983, în România erau 18 zimbri. Acum, numărul total se ridică la 60. În afară de zimbrăria "Neagra", mai există rezervaţiile "Dragoş Vodă" - din judeţul Neamţ, "Haţeg" - din judeţul Hunedoara şi "Valea Zimbrilor" din judeţul Braşov.
"Zimbrii vor fi întreţinuţi în continuare"
Ocolul Si
