- Comentariu - nr. 695 / 18 Decembrie, 2010 Suntem noi europeni? Stam noi cu democratia stralucit?, se (si ne) intreba cineva. Pai, nu prea, cata vreme _ daca luam si numai un exemplu _ functia de sef al Guvernului (persoana care se plimba cu masina aferenta) este un mutunache de plus. Clujeanul Emil Boc, un student mediocru, cum il califica rectorul Marga, se complace cu uriasa satisfactie in aceasta postura ne-barbateasca. Ce face, in schimb, jupanul (alias Traian Basescu)? Strans cu usa, disperat, el actioneaza ca un ins ce si-a pierdut abilitatea de a insela oamenii, ca unul care si-a epuizat trucurile. Pe vremuri, inainte de '89, pentru ca i-a obligat pe romani la mari sacrificii, acestia au iesit in strada in decembrie 1989. Atunci, pentru sacrificiile impuse populatiei, Ceausescu a avut sfarsitul cunoscut, desi _ daca ne raportam la guvernantii de azi _, nici Ceausescu, nici "clica" lui n-au strans averi, nici din imprumuturile externe facute, nici din venitul national. La ani buni de atunci, cel care a avut abilitatea de a exploata in interes propriu aversiunea romanilor fata de comunism (si este) nimeni altul decat actualul presedinte. In urma cu ceva vreme, analistii considerau ca Traian Basescu a castigat alegerile prezidentiale agitand in fata romanilor stafia comunismului. Pe acest fond, dar si cu ajutorul unor "anticomunisti de meserie" (precum Vladimir Tismaneanu), actualul presedinte a castigat capital politic prin denuntarea, in interes propriu, a "regimului criminal comunist"! Acum, la drept vorbind, o fi pacatuind ei, comunistii, dar, la vremea lor, nimeni n-a murit de foame, nu s-a intamplat niciodata sa li se taie pensiile oamenilor sau ca cineva, dupa terminarea scolii (indiferent de grad), sa ramana fara un loc de munca, ori, la fel de important, fara un acoperis sub soare. Or, sub raportul calitatii vietii oamenilor de pe strada, orice