In ultimul timp, tot mai multe publicatii vorbesc despre usturoi ca despre un condamnat, care, cuminte, apatic, fara putinta de a se apara singur, isi asteapta sfarsitul.
Se pare ca si marile companii au fost lovite de criza si asta probabil pentru ca oamenii, si nu numai de la noi, nemaiavand destui bani, s-au intors in numar tot mai mare spre prductia de medicamente naturale, pusa la dispozitie cu atata generozitate de catre mama-natura.
Tot mai des se aud glasuri care spun ca, in curand, va fi interzisa productia si comercializarea usturoiului, o planta infierata, mai nou, de Codex Alimentarius, lista alimentelor "bune".
Ca intotdeauna, la inceput a fost zvonul, despre care am invatat ca nu trebuie ignorat, pentru ca, de regula, dupa zvon vin, cel mai adesea nedorit, si faptele. De ce oare s-ar vrea interzicerea tocmai a usturoiului? Cum de a ajuns usturoiul, aceasta planta modesta si ieftina, sa deranjeze?
Usturoiul a fost cunoscut cu mii de ani in urma, inca din antichitate. In Egiptul antic, constructorii de piramide isi pastrau sanatatea si puterea de munca mancand usturoi. Hipocrat, parintele medicinii moderne, folosea usturoiul pentru tratarea infectiilor, a ranilor si a bolilor intestinale.
In Evul Mediu, contra duhurilor rele si a vampirilor se lupta cu usturoi. In zilele noastre insa, proprietatile "magice" ale usturoiului au fost explicate de stiinta moderna care a demonstrat ca aburii sulfurosi emanati de usturoi ucid bacteriile si virusurile, dezinfecteaza aerul si trupul.
Studiile recente au descoperit ca usturoiul contine circa 200 de substante active - vitamine, minerale, aminoacizi si enzime, din care doar doua componente, allicina si compusii bioactivi care contin sulf, au actiune terapeutica puternica.
Allicina, antibiotic si antifungic, cu efecte deosebite pentru