În judeţul nostru sunt 11 obiceiuri specifice zonei, păstrate cu precădere la sate. Printre cele mai spectaculoase se numără Jianul şi Vasilca. Primul obicei presupune organizarea unui teatru popular cu fragmente din viaţa haiducului Iancu Jianu, iar al doilea este specific romilor, care umblă prin sat cu o căpăţână de porc, împodobită cu flori şi dantele.
Ca în majoritatea zonelor folclorice din ţară, şi în judeţul Giurgiu, fostă zonă denumită Vlaşca, există obiceiuri de iarnă în forme bine reprezentate, practicate de copii, tineri şi adulţi, între 23 şi 7 ianuarie. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Giurgiu, în judeţul nostru prima zi de colind este 23 decembrie.
Dacă în judeţe din vestul ţării de exemplu, în noaptea dinaintea Ajunului Crăciunului, colindătorii primesc bani drept răsplată pentru urările lor, la Giurgiu încă se mai practică oferirea de covrigi şi mere.
Astfel, urarea de Moş Ajun, în mod tradiţional, presupune plecare copiilor între 6 şi 14 ani cu colindul pe înserat. Ei ar trebui să scandeze la finalul cântecelor “ cinci babo, cinci” sau “ doi babo, doi”, după numărul participanţilor în ceată. Şi adulţii pot ura de Crăciun, chiar în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Acest obicei se practică însă doar în comuna Găujani şi la comunitatea bulgară din Valea Dragului.
Scenete cu Moş Crăciun
În ziua de Crăciun, şi în judeţul Giurgiu se merge cu Steaua. La ţară, cetele sunt formate din maximum trei băieţi care, în schimbul urărilor, primesc bani. La Prundu, Letca Nouă, Schitu şi Buturugeni, în ziua naşterii lui Iisus Hristos se “joacă Irozii”, adică o scenetă religioasă. În comuna Malu se păstrează încă obiceiul denumit “Ursul”, ce constă în mascarea unui colindător în urs şi executarea unui dans pe melodii interpretate la fluier şi
