- Cultural - nr. 695 / 18 Decembrie, 2010 Intregul "spectacol-tragedie" semana cu ultima decada din perioada interbelica, in care glasul Ungariei devenea tot mai amenintator, iar activitatea de "lobby" inflorea. Colonizarile de la sfarsitul veacului al XIX-lea au umplut zone in care n-au fost implantati, in timp, destui unguri, apoi Procesul Optantilor si planurile Budapestei, vizand expansiunea masiva a hungarismului. Asa a fost si "implantul" de la Glajarie, unde langa exclusiv romaneasca comuna Gurghiu, prin "vointa" sumelor uriase, destinate acestui scop, s-a "intemeiat" in inima unei zone romanesti, o colonie ungureasca. Pentru "incurajare", li s-au construit case, li s-au oferit terenuri agricole, animale, unelte, le-a fost inaltata biserica... Legea Colonizarii a fost votata in 1894. La inceput, s-au alocat 3 milioane de forinti, iar in 1910, mai bine de 10 milioane. Pentru colonizarea muncitorilor agricoli din Pusta, dincolo de granita "Partium"-ului, s-au cumparat 91.000 de hectare, din care, s-au format 7.524 loturi. Statul Ungur plateste, iar colonistii se muta la totul de-a gata. Celor de la Glajarie li s-a construit o Fabrica de Sticlarie, iar colonistii, bine motivati, au ramas, aducand cu ei si stindardul Ungariei, pe care l-au fluturat ostentativ si la Revolutie, in 1989. Atunci cand, in frunte cu preotul catolic Forika János si Balogh Dezideriu, Bodor Miklós, Bacskai Ládislau sau Vass Aladár, urmasii colonistilor din Pusta, adusi de guvernul Ungariei prin 1896, au incitat, sub "palaria" FSN-ului local, la inlaturarea romanilor din toate functiile pe care le detineau. Juristul de la UJCC Mures, Molnár, isi intra in rol: ii da afara din munca pe romani, angajand, in schimb, personaje de etnie ungara, in general fara a avea o pregatire profesionala corespunzatoare. Intre "victime", au fost si cativa unguri, carora Molnar a tinut sa le spune: "Voi si az