Doar o parte din ritualul tăierii porcului se mai păstrează; chiar şi Ignatul se mută după weekend: acum, a fost „devansat“ cu două zile. Gospodarii au început deja să taie porcii pe care i-au crescut tot anul, pentru a avea timp să pregătească pe-ndelete bucatele de Crăciun.

Ieri, dis-de-dimineaţă, bărbaţii din familia Grigoroiu, din localitatea Tomşani, Vâlcea, au pregătit patul special pe care au urcat porcul, l-au pârlit şi apoi, l‑au perpelit bine.

Neamţ: Tăierea porcului de Ignat, o tradiţie mai veche decât creştinismul

„Cel care taie porcul trebuie să aibă mâna bună pentru ca animalul să nu sufere. El trebuie să îşi facă semnul crucii şi să se ungă cu sângele groşteiului pentru a fi rumen şi sănătos peste an", a povestit Cătălin Grigoroiu, cel care se ocupă de sacrificarea porcului în gospodăria sa.

Tămâia, înlocuită cu butelia

În unele sate se obişnuieşte ca porcul să se afume bine cu tămâie ca diavolul să fugă departe. „Acum totul se face mai modern şi ne folosim de o butelie. Treaba merge mult mai repede. Pe vremuri, îmbrăcam porcul în paie şi îl perpeleam câteva ore bune până îl coceam. Acum, după ce îl coacem bine, îl curăţăm şi îl spălăm cu apă călduţă", spune nea Mitică, un gospodar mai în vârstă.

„Grăsunul" nu se tranşează decât după ce i se crestează pe cap o cruce, iar copiilor li se oferă bucăţele de ureche ori chiar din coada porcului. În localităţile vâlcene de la poalele Munţilor Căpăţânii se obişnuieşte ca, de tăiatul porcului, bărbaţii să se cinstească pe parcursul zilei cu ţuică veche de prună, fiartă cu piper. Femeile pregătesc pomana porcului din carne proaspătă, prăjită la ceaun, pe care o servesc cu mămăliguţă caldă.

În Vâlcea, majoritatea proprietarilor de porci au folosit metoda tradiţională pentru sacrificarea acestora. „Metodele tradiţionale nu sunt ilegale,