În 2008, românii intrau în topul 10 al băutorilor de bere, cu peste 20 milioane de hectolitri într-un an, adică 93 de litri pe cap de locuitor. Anul trecut, consumul a scăzut, cu 13%, la 17, 6 milioane de hectolitri, iar în prima jumătate a lui 2010 s-a micşorat iar, de data asta cu 11%

Chiar şi aşa, românii tot au băut 7,4 milioane de hectolitri de bere în primul semestru al acestui an, iar până la sfârşitul lui consumul va fi ajuns deja la 15 milioane de hectolitri, 1,5 miliarde de litri. S-au răcorit cu ea în căldura insuportabilă a oraşului, au băut-o când au încurajat Spania sau Germania, în timpul Campionatului Mondial de Fotbal, au râs şi au mai băut o gură de bere la terasele de la mare. Dar pe cât de spontană şi veselă e atmosfera la mesele la care se bea bere, pe atât e de controlată într-o fabrică, unde berarii sunt senzorii capabili să sesizeze orice neregulă şi roboţii uriaşi care fierb, răcesc sau filtrează băutura.

Laborator de analize şi degustători de apă

La una dintre cele mai mari fabrici de bere din România, aflată în comuna Pantelimon, ingredientele de bază sunt cele de acum un secol, malţul, adus cu TIR-ul din Olanda, Germania sau Ungaria şi obţinut din orz cu două sau şase rânduri de boabe pe spic, apa, luată din puţuri de 180 de metri adâncime, hameiul şi drojdia. Pentru unele sortimente de bere se foloseşte şi mălai, în combinaţie cu malţul, o altă "sursă de amidon", după cum spune directorul de calitate Mario Zurini, care ne arată fabrica.

Ne duce la centrul de control, o încăpere cu geamuri mari, aflată vizavi de nişte uriaşe recipiente argintii. Fiecare instalaţie din fabrică e monitorizată de o pădure de senzori, care le arată specialiştilor din centrul de control dacă ceva este în neregulă, iar acesta nu este singurul instrument care monitorizează fabricarea berii. Laboratorul analizează con