Deşi liderii europeni au decis joi seară asupra unui mecanism permanent de salvare financiară, criza zonei euro este departe de a se fi încheiat.

După ce miercuri, agenţia de rating Moody's avertizase că va degrada Spania, vineri a decis să scadă ratingul Ţării Bascilor, una din cele mai bogate provincii spaniole. Acesta ar putea fi însă abia începutul în condiţiile în care băncile spaniole sunt în pericol să se prăbuşească, scrie New York Times, sub povara datoriilor generate de prăbuşirea pieţei imobiliare.

Dealurile Spaniei sunt înţesate zilele acestea de oraşe-fantomă, rămăşiţe ale unei frenezii a investiţiilor în construcţii pe care criza economică a oprit-o brusc şi brutal. La Yebes, Seseña sau Cuenca, rânduri după rânduri de blocuri de locuinţe şi case, terminate abia cu trei ani în urmă zac în paragină şi se degradează rapid.

Toate aceste oraşe părăsite sau niciodată ocupate înseamnă un singur lucru: datorii uriaşe pe care băncile spaniole au şanse minime să le mai recupereze vreodată. Cât anume înseamnă aceste pierderi nimeni nu ştie cu adevărat şi îngrijorarea investitorilor se traduce în scăderi de rating şi creşteri de dobânzi. Numai în ultima lună, costul finanţării datoriei Spaniei a crescut cu 18%. Dacă această situaţie continuă, băncile spaniole s-ar putea să intre în faliment în scurtă vreme, şi nici măcar proaspătul Mecanism de Stabilizare European s-ar putea să nu fie suficient pentru a le salva. Dacă pentru Grecia au fost necesari 110 miliarde de euro iar pentru Irlanda 80-90 de miliarde, Spania este a cincea economie euopeană. Analiştii financiari estimau săptămâna trecută că salvarea Spaniei ar costa 500 de miliarde de euro.

Băncile spaniole, o necunoscută

Potrivit Băncii Spaniei, băncile spaniole ar avea „o expunere problematică‘‘ de 240 miliarde de euro dintr-un total de 580 de miliarde investite în sdectorul imob