„Oraşul cu salcâmi" al lui Mihail Sebastian este unul dintre puţinele din România care a trăit momente sângeroase în urmă cu 21 de ani, la Revoluţia din decembrie 1989.
Nu există brăilean-sadea care - acasă fiind în acele vremuri - să nu-şi amintească frânturi din Revoluţia Brăilei. Unii povestesc că s-a tras la Primărie, s-a tras în Viziru, în jurul unităţilor militare din zonă, că au murit oameni în Vidin, în Brăiliţa, peste tot în oraş. Mai sunt urme grăitoare ale clipelor de groază pe care le-a traversat oraşul.
SERIAL / Decembrie ' 89: „La Otopeni erau numai morţi şi vaiete”
Alţii privesc şi acum cu uimire urmele de gloanţe de la nivelele 7-8 ale blocului din Staţia "Gospodina" din Viziru I. "Cine a tras? De ce?! Unde-s trăgătorii?!", sunt doar câteva dintre întrebările rămase fără râspuns şi astăzi.
Zeci de morţi, sute de răniţi
Revoluţionarii brăileni povestesc despre groaza semănată pe străzile oraşului de către terorişti. Noaptea de 23/ 24 decembrie 1989 a fost cea mai sângeroasă din istoria Brăilei. Zeci de morţi, peste o sută de răniţi - este bilanţul acelor zile dramatice.
Preşedintele Ligii Naţionale a Luptătorilor din Decembrie 1989, Gabriel Dămăroiu, povestea cu înfrigurare despre acele momente.
"Pe 21 decembrie, Lungu a dat ordin să nu se folosească forţa. Când au început împuşcăturile, Lungu era arestat de mult. Ne-a avertizat în legătură cu cei care trăgeau în noi şi care erau profesionişti", povesteşte Dămăroiu.
Citeşte, comentează şi aminteşte-ţi pe braila.adevarul.ro
