La începutul lunii decembrie, Sala Barocă inaugurată cu mare fast a devenit una dintre cele mai elegante încăperi din Vestul ţării. După o muncă de restaurare care a durat mai mult de trei ani, sala pur şi simplu lasă vizitatorii cu gura căscată.
Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara a devenit un spaţiu rafinat, aproape neobişnuit pentru România. Încăperea datează din anul 1754, când clădirea a fost amenajată ca reşedinţă pentru guvernatorul civil al Banatului, contele Vilana Perlas. Refacerea tuturor detaliilor s-a făcut minuţios, după fotografii şi desene. Balcoanele de epocă, pictura care imită pielea de Cordoba sau lambriurile sunt doar câteva dintre exemple. Tavanul a fost restaurat de Camelia Crişan, membră a departamentului de restaurare din cadrul muzeului. O echipă de la Bucureşti s-a ocupat de restul detaliilor.
Încăperea nu va fi folosită pentru expoziţii, ci pentru diverse alte evenimente, iar Marcel Tolcea, directorul muzeului, spune că se gândeşte să aducă acolo şi un pian. De când a fost restaurată, Sala Barocă a devenit vedeta clădirii, pentru că majoritatea celor care vizitează muzeul vin acolo special pentru aceasta. Lucrările au costat 330.000 de lei, bani plătiţi de Consiliul Judeţean. O dată cu refacerea acestei săli, Muzeul de Artă din Timişoara seamănă tot mai mult cu un muzeu occidental, complet diferit de instituţiile comuniste, ale căror vitrine sunt pline de praf.
De-a lungul anilor, în Sala Barocă au poposit nume importante ale istoriei. În anul 1768, în Timişoara s-a oprit împăratul Iosif al II-lea. În 1846, în Sala Barocă concertează Franz Liszt. Din repertoriul marelui pianist nu vor lipsi lucrări de Beethoven de Schubert, dar şi Marşul lui Rakoczy. În 1877, în aceeaşi sală are loc recitalul marelui violonist spaniol Pablo Sarasate.
Muzeul de Artă din Timişoara are
