Spectrul unei escaladări a violenţelor se profilează la orizont în Coasta de Fildeş, ţară africană confruntată deja cu o gravă criză politică şi unde au avut loc recent alegeri prezidenţiale. Există o categorie de preşedinţi africani, care nu au nimic împotriva democraţiei, cu condiţia să rămână tot ei la putere, dacă se poate, pe viaţă.

Este cazul lui Laurent Gbagbo, la putere de zece ani, care a pierdut alegerile din 28 noiembrie, dar nu are nici o intenţie de a-i ceda locul învingătorului, Alassane Ouattara. Un exemplu cât se poate de prost pentru întreaga regiune şi pentru întregul continent African, unde democraţia rămâne o practică fragilă. Uniunea Europeană, Uniunea Africană, Statele Unite, Organizaţia Naţiunilor Unite şi diverse alte instanţe internaţionale i-au cerut lui Laurent Gbagbo să plece de la putere. Acesta din urmă orchestrează însă tot felul de provocări şi pune condiţii de natură să nu convină comunităţii internaţionale, precum plecarea celor zece mii de soldaţi ai ONU, staţionaţi în ţara sa, ca şi a unui contingent francez de nouă sute de oameni.

Cum Coasta de Fildeş a fost colonie franceză, relaţiile dintre Abidjan şi Paris sunt complicate, iar Laurent Gbagbo nu ezită să manipuleze populaţia, pentru a desemna fosta metropolă ca vinovată de toate nenorocirile care se abat asupra Coastei de Fildeş. În 2003 şi 2004 au fost deja orchestrate în această ţară violente manifestaţii anti-franceze.

De notat că în jur de 15 mii de francezi trăiesc în Coasta de Fildeş, divizată practic din 2002, când a izbucnit o rebeliune. Nordul ţării este de fapt controlat de rebeli, în timp ce sudul este controlat de regimul lui Laurent Gbagbo. Iată deci ingredientele suplimentare pentru un război în toată regula.

Presa franceză se întreba week-endul acesta dacă diplomaţia mai este capabilă să stingă incendiul din Coasta de Fildeş, ţară ce