Îngheţarea bugetului UE ar putea avea un impact negativ asupra ţărilor din Est.

Cinci dintre cele mai puternice economii din Europa, în frunte cu Marea Britanie, Franţa şi Germania, s-au aliat pentru a îngheţa bugetul UE din următorii zece ani, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Cu toate că liderii europeni au îndemnat la unitate înaintea summitului UE încheiat recent, scrisoarea remisă preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso reaprinde spiritele. Statele din Europa Centrală şi de Est, printre care şi România, ar putea fi private de o parte din fondurile ce vin de la Bruxelles dacă bugetul UE va fi îngheţat, aşa cum îşi doresc Marea Britanie, Franţa şi Germania.

"Cheltuielile publice ale UE nu pot fi deconectate din eforturile pe care statele membre le fac pentru a-şi ţine sub control cheltuielile publice", se arată în scrisoarea destinată lui Jose Manuel Barroso.

Premierul britanic David Cameron, care încearcă din răsputeri să domolească deficitul bugetar al Marii Britanii, speră ca în următorii zece ani fondurile din bugetul UE să fie indexate doar cu rata inflaţiei.

Cu toate că premierul britanic spera să cristalizeze un grup de 10 state care să susţină această iniţiativă, el a reuşit să îi mai atragă, pe lângă germani şi francezi, doar pe olandezi şi finlandezi.

"Peste tot în Europa, statele strâng cureaua pentru a putea face faţă deficitelor bugetare. Uniunea Europeană nu poate rămâne imună", spune Cameron.

Mai multă stabilitate

Preşedintele francez Nicholas Sarkozy consideră că demersul nu este menit să reducă bugetul UE, ci să îl stabilizeze.

"Într-un moment în care toţi membrii UE fac eforturi substanţiale pentru a-şi stabiliza şi chiar reduce bugetele, nu este cazul ca bugetul UE să crească mai mult decât trebuie", spune Sarkozy.

Unele voci din statele est-europene i-au acuzat pe David