Click pe poza pentru a mari 2010 a fost un an extrem de agitat pentru Europa, unde criza plecată din Grecia a lovit puternic în ţările de la periferia continentului, iar moneda euro şi-a arătat şi "faţa urâtă". De fapt, anul acesta a mai dispărut un mit din folclorul economic, tot mai multe voci spunând că moneda euro riscă să se dezintegreze, o idee ce părea nebunească până anul acesta.
Spania şi Portugalia sunt ultimele ţări care, sub presiunea investitorilor care le cereau preţuri tot mai mari pentru a le cumpăra obligaţiunile, au fost nevoite să adopte o serie de măsuri de austeritate dure.
La început a fost Grecia, care pentru a primi cele 110 miliarde de euro puse la dispoziţie de UE şi FMI a fost nevoită să anunţe măsuri dure de austeritate, de la majorarea TVA şi a accizelor la reduceri de salarii şi pensii. La scurt timp, pentru a preveni extinderea crizei elene, majoritatea ţărilor europene s-au grăbit să taie cheltuielile şi să majoreze taxele pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Germania, cea mai puternică economie de pe continent, a vrut să dea un exemplu şi a adoptat un plan prin care cheltuielile bugetare vor fi reduse cu 80 de miliarde de euro în următorii ani.
În vară, şi România a fost nevoită să vină cu măsuri de austeritate, dar întârzierea adoptării acestora de către guvern le-a făcut cele mai "amare" din Europa: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA cu 5%, la 24%.
Măsurile, o surpriză neplăcută pentru europenii obişnuiţi cu sisteme de protecţie socială foarte generoase, au venit la pachet cu proteste, care de multe ori au paralizat ţări, cum a fost cazul Greciei, sau întregi industrii în cazul Franţei, unde protestatarii au luat cu asalt rafinăriile.
Şi analistul financiar român Dragoş Cabat spune că în spatele reacţiei violente a europenilor în faţa austerităţii stă "traiul bun" c
