În acest timp, cîteva dintre ţările din jur au adunat mai multe titluri europene, mondiale sau olimpice
Handbalistele au cucerit duminică o medalie europeană pentru România la sporturile de echipă după o pauză de 33 de ani. Un bronz. E mult, e puţin? Lacrimile şi bucuria din ochii lor nu mai lasă loc de interpretări. Fetele au plîns mai mult la finalul partidei cu Danemarca decît după semifinala pierdută cu Suedia, atunci cînd supărarea a rămas în interior. A fost eliberarea, medalia visată ani întregi.
Tot de ele se leagă şi cea mai recentă performanţă la Campionatele Mondiale. Un argint cucerit în iarna lui 2005, la Sankt Petersburg. A treia distincţie la sporturi de echipă din ultimii 20 de ani apare, de asemenea, în statisticile de handbal. "Naţionala" masculină cucerea, în 1990, bronzul mondial. Numărătoarea se opreşte la 3 pentru aceste două decenii.
Actualmente, în afară de fetele de la handbal, doar băieţii de la polo mai sînt în elita europeană. În rest, se cască un hău. Voleiul feminin s-a calificat la CE, după 6 ani de absenţă, dar nu poate emite pretenţii la medalii. Băieţii sînt departe, deşi în spatele lor e o tradiţie enormă. Hocheiul se zbate în divizii inferioare, baschetul nu poate scoate capul în mod etern.
Ţări specialiste
În jurul nostru, ţările vecine numără şi ele pe degete reuşitele supreme. Dar fiecare cu specificul său. Nimeni nu e atotputernic. România s-a bazat în trecut pe volei şi handbal. Acum, i-a rămas doar handbalul. Cel care aduce în 2010 un bronz de la Campionatul European, primul din istoria acestui sport. Iugoslavia a avut voleiul, poloul şi baschetul. O dată cu fărîmiţarea acestei ţări, Serbia, Muntenegru şi Croaţia s-au ales cu poloul şi baschetul. Ungaria a adunat titluri la polo şi la handbal feminin. În acest timp, Slovacia şi Cehia sînt patriile înfrăţite ale