Susţinătorii reducerilor drastice de emisii de dioxid de carbon vorbesc acum mult mai puţin despre schimbările climatice decât o făceau odată. Activiştii de mediu şi-au schimbat abordarea după eşecul summitului de la Copenhaga, care a avut loc anul trecut în decembrie, când şi-au dat seama de greşelile care existau în politica lor şi, de asemenea, ca răspuns la scepticismul din ce în ce mai mare al publicului şi la interesul scăzut în ceea ce priveşte subiectul.
Unii activişti încă se bazează pe tactici care induc frica, cum ar fi lansarea unei reclame care înfăţişează bombardarea oricărei persoane care ezită să susţină reducerile de carbon. Dar majoritatea activiştilor petrec acum mai mult timp încercând să scoată în evidenţă beneficiile recomandărilor lor. Ei nu mai insistă pe împiedicarea unui dezastru climatic, ci pe beneficiile financiare pe care le aduce o economie „verde".
Poţi să găseşti exemple oriunde în lume, dar unul dintre cele mai bune este în ţara mea, Danemarca, unde un comitet de academicieni numit de guvern a prezentat recent o serie de sugestii prin care în 40 de ani ţara ar putea să nu mai folosească combustibili fosili. Ţelul este uluitor, mai mult de 80% din resursele energetice ale Danemarcei provenind din combustibilii fosili, care sunt mult mai ieftini şi mai de încredere decât orice sursă de energie ecologică.
Am participat la prezentarea comitetului şi am fost uimit de faptul că această comisie de mediu nu a menţionat aproape deloc schimbările de climat care au loc în prezent. Această omisiune este de înţeles, deoarece o ţară care acţionează singură nu poate face prea mult pentru a opri încălzirea globală. Dacă Danemarca ar putea într-adevăr să devină 100% liberă de necesitatea de a utiliza combustibilii fosili până în 2050 şi să rămână aşa tot secolul, efectul până în 2100 va fi amânarea creşterii temperaturii medii glo
