La 8 decembrie s-au împlinit 60 de ani de la naşterea lui Nicu Vladimir, unul dintre cei mai mari (şi mai necunoscuţi) folkişti români. Însoţit şi de un CD cu şase înregistrări de arhivă, acest prim şi postum volum, „Lucrătorul ostenit“, adună poezii de sertar şi texte cântate din mai multe perioade.

Iată un fragment dintr-un lung cântec protestatar intitulat „Dezvelirea oglinzii": „Încă mai cred în colţul ierbii şi-n / mugurii plesnind / încă mai cred că-n rouă ochiul / mai poate fi trezit / şi-încă mai cred gândul că poate / să spulbere un zid / născând cuvântul - atâta timp sub / spaimă zăbrelit / ştiu chipul Fiarei rid cu rid ştiu / bâta-i greu izbind / cu frica mea şi-a ta - icnind - / puterea-i înmulţind / dar inima-mi vesteşte iată zorii / înflorind... / mai cred încă-ntr-un / gând ce poate fi ferit / de pumnul Forţei de rugina Forţei / de colţu-i otrăvit / de vârsta fierului coclit de vise / amuţit / de spaima Forţei - sfârtecând cuvântul gâtuit / doamne cât mi-e de frig strigam / dogoare mi-e şi frig / pustiu mi-e doamne - mi-este vid / strigam - şi împrejur doar zid / dar inima-mi vesteşte iată zorii / înglorind... / a-ncremenit văzduhu-a veşti care / duhnesc a sânge / a pulberi şi-a tăceri de veci şi / nimeni nu mai plânge / un număr gri c-un număr gri / se strâng de gât în humă / sub clipă-alunecă stafii vândute pe sub mână / ci parc-ai mesteca nisip / amestecat cu sticlă / sub legea nopţii frică ţi-e să spui / că-ţi este frică / dar inima-mi vesteşte iată zorii / înflorind... // păstori îşi spun - spre abatoare / mânând la hăcuit / turmele-n fiare sau sub flamuri / zâmbind zâmbind sleit / în bâtă rezemaţi tihnit ca-ntr-un / toiag sfinţit / stăpânii Forţei frisonând sub cerul năclăit / ciomagul arginţii laţul frica / surâsul şerpuit / stăpânii Forţei - trup şi chip de / om din om zidit / manipulând drumul spre mâine / bilanţuri ticluind / ei ce rod