Obligarea angajatului de a proba în instanţă reaua intenţie a patronului încalcă prevederile europene privind discriminarea, susţin specialiştii. Sursa: SHUTTERSTOCK

Modificările aduse Codului Muncii de Ministerul Muncii, pentru a treisprezecea oară, le sunt nefavorabile angajaţilor, care "vor fi expuşi unei insecurităţi pe piaţa muncii, ce va duce la precarizarea locurilor de muncă", este de părere Costel Gîlcă, avocat specializat pe Dreptul muncii.

Asta pentru că, argumentează acesta, propunerile vizează "transformarea în regulă a încheierii contractelor pe perioadă determinată", în paralel cu închirierea de forţă de muncă fără piedici şi posibilitatea de a ţine în probă un număr nelimitat de angajaţi.

Trai nesigur pe termen lung

"În 90% dintre cazuri, salariul este unica sursă de venit. Dacă vor fi adoptate aceste modificări, lucrătorii nu-şi vor mai putea planifica viaţa pe termen lung, nu vor mai putea contracta credite, pentru că nu vor mai avea siguranţa locului de muncă şi a unui venit constant", a explicat Gîlcă, care e şi reprezentantul Clubului de Dreptul Muncii.

Potrivit acestuia, un alt "defect major" al proiectului - al cărui termen-limită pentru dezbatere publică a expirat ieri -, este faptul că "trecerea în sarcina angajatului de a proba că patronul s-a aflat într-o situaţie dificilă când l-a concediat încalcă directivele europene privind discriminarea, care prevăd expres că sarcina este a angajatorului".

În plus, această inversare de roluri între angajat şi angajator se va traduce şi prin scăderea ponderii proceselor câştigate de către salariaţi, susţine Gîlcă. Asta, având în vedere că în instanţă sarcina probei va reveni angajatului, căruia îi va fi foarte dificil să dovedească, cu acte, că patronul avea de fapt condiţiile să-i menţină locul de muncă.

Angajatorii, loviţi de clauz