Iar ne-au luat-o bulgarii înainte. Săptămâna trecută Comisia Dosarelor de la Sofia (CNSAS-ul bulgar) a făcut public faptul că 192 angajaţi ai Ministerului de Externe au fost agenţi sau informatori ai Securităţii comuniste.

Dintre aceştia, 41 sunt ambasadori şi, potrivit ministrului de externe, Nicolai Mladenov, 33 sunt diplomaţi activi cu funcţii de ambasadori, consuli sau directori adjuncţi de misiune în Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (New York şi Geneva), Portugalia, Spania, Olanda, Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuweit, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Albania, Georgia, Armenia şi Venezuela. Cu alte cuvinte, aproape întreaga activitate diplomatică bulgară în relaţia cu cei mai importanţi parteneri europeni (lipseşte Franţa, dar ar putea fi o scăpare), cu Rusia şi Asia este condusă de securişti.

Partea cea mai interesantă este că în Bulgaria legea nu face diferenţa între ofiţeri ai serviciilor de informaţii şi colaboratori sau informatori ai fostei Securităţi, astfel încât este destul de plauzibil ca mulţi din aceşti diplomaţi să fi rămas în continuare ofiţeri ai noilor servicii secrete. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă preşedintele Gheorghi Pârvanov, care a declarat că Bulgaria este nevoită să-şi deconspire ofiţerii de informaţii actuali.

În momentul anunţului, premierul de centru-dreapta Boiko Borisov a cerut rechemarea de la post a tuturor celor nominalizaţi şi înlocuirea din funcţie a jumătate dintre ambasadorii Bulgariei, o poziţie sprijinită şi de ministrul de Externe Mladenov, un susţinător declarat al Legii Lustraţiei.

Cel care are însă competenţa de a-i demite pe ambasadori este socialistul Pârvanov (el însuşi dovedit în 2007 ca fost agent al Securităţii), care până acum a refuzat. Borisov poate să-i recheme de la post, dar nu are dreptul să-i destituie, ceea ce înseamnă că în faţ