Tinerii şi adulţii din Bucureşti sunt indiferenţi faţă de minorităţi şi alte rase, potrivit unui studiu efectuat pe baza unui experiment social şi intercultural într-un hypermarket din capitală.

Experimentul, realizat de Centrul de Informare ONU pentru România cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului indică faptul că încă nu obişnuim să comunicăm firesc şi deschis cu persoane de alte rase şi culturi într-o situaţie socială cotidiană.

Atitudinile şi comportamentele persoanelor care au interacţionat cu voluntarii de alte etnii şi rase au fost diferite. În majoritatea cazurilor de interacţiune, bucureştenii şi voluntari au avut un dialog deschis şi prietenos. Dar au existat şi persoane care au reacţionat cu ostilitate şi suspiciune la contactul cu voluntarii, refuzând dialogul cu aceştia.

Adulţii de peste 50 de ani şi copii au fost cei mai deschişi către interacţiunile cu voluntari, în timp ce tinerii (20 - 25 ani) şi adulţii (25 - 45 ani) au fost cei mai indiferenţi la acest tip de interacţiune.

„Una din explicaţiile pentru atitudinile observate la categoria de vârstă peste 50 de ani - deschidere, curiozitate - poate fi legată de aspecte ce ţin de reminiscenţe din perioada comunistă, în care interacţiunea cu persoanele din afara ţării era interzisă şi astfel de situaţii erau extrem de rare." afirmă Dan Petre, sociolog şi doctor în comunicare, cadru universitar FCRP/SNSPA.

Pe de altă parte, tinerii au avut un comportament grăbit, foarte puţin receptiv în interacţiune, fără să manifeste curiozitate faţă de prezenţa voluntarilor.

„Fiind persoane foarte active social, cu oportunităţi mai mari de expunere la modele de interacţiune de acest tip prezentate de mass media şi diverse produse culturale, tinerii şi adulţii sunt mai puţin marcaţi de experienţa contactului direct cu persoane de alte rase sau etnii. Pe de altă parte, aceş