Spania este considerată prea mare pentru a putea fi salvată, iar Franţa devine prea slabă pentru a salva pe cineva.
Criza datoriilor de stat face ca euroscepticismul să se extindă şi în rândul ţărilor puternice ale Uniunii. În timp ce statele îndatorate sunt tentate să părăsească zona euro pentru a-şi putea rezolva dezechilibrele prin depreciere monetară, ţările stabile, ca Franţa şi Germania, sunt reticente faţă de ideea că va trebui să achite la nesfârşit nota de plată.
„În Franţa, partizanii revenirii la franc ridică tonul. Astfel, suveraniştii visează la revenirea momentelor lor de glorie, prognozând destrămarea zonei euro. În Germania, declaraţiile lui Hans-Olaf Henkel, fost preşedinte de patronat, potrivit cărora atitudinea sa din trecut favorabilă uniunii monetare reprezintă principala eroare de judecată din viaţa profesională, dau apă la moară facturilor anti-euro.", scrie ziarul francez La Tribune. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a cerut ieri guvernelor europene „să-şi asume responsabilităţile" în faţa crizei, transmite AFP, citată de Mediafax. El a menţionat că actuala criză prin care trece zona euro nu este una a monedei unice, ci o criză a stabilităţii financiare, iar renunţarea la euro, idee evocată de mai mulţi economişti ca soluţie pentru rezolvarea problemelor unor state precum Grecia, este o „ipoteză absurdă".
La rândul său, Irlanda a insistat să dezmintă scenariul destrămării euro. „Despre ieşirea din zona euro nu s-a discutat deloc. Cum am putea renunţa la euro? Suntem o mică economie exportatoare, iar piaţa unică are o importanţă enormă pentru Irlanda", a afirmat ministrul irlandez de Externe Micheál Martin. Oficialul apreciază ca fiind speculaţii nefondate ideea divizării zonei euro în state puternice şi state slabe, evocată de mai mulţi jucători economici.
„Cea mai mare greşeală pe care
