Ardelenii respectă cu sfinţenie tradiţiile păstrate din generaţie în generaţie în cele trei zile care preced Crăciunul. Brad împodobit cu lumânări, nuci şi mere, cozonaci proaspăt scoşi din cuptor, topor aşezat sub piciorul mesei, colaci pentru colindători, un copac care arde neîncetat trei zile şi trei nopţi - iată doar câteva din obiceiurile de Crăciun rămase vii şi în zilele noastre prin satele din Ardeal.

În cele trei zile care preced Ajunul Crăciunului, gospodarii din satele Ardealului continuă să păstreze vii tradiţiile pe care le-au moştenit din generaţie în generaţie. „Există mai multe obiceiuri şi superstiţii legate de perioada imediat premergătoare Crăciunului. Astfel, se spune că, în aceste zile, nu e bine să dai împrumut, iar lucrurile împrumutate trebuie să le recuperezi, altfel îţi va merge rău tot anul care vine", spune etnologul Janeta Ciocan. Potrivit etnologilor, aceste zile înseamnă pentru ardeleni perioada „curăţeniei" trupeşti şi sufleteşti.

Colaci pentru colindători

Colindătorii joacă un rol important în seara de Ajun. „Se spune că Diavolul se teme doar de două lucruri: de colindă şi de ouăle roşii, de Paşti", explică Janeta Ciocan. „De când eram io copilă, m-o-nvăţat tata aşe: să ţiu tătă noaptea lumina aprinsă de Crăciun şi să-i primesc pe tăţi colindătorii. Când nu s-a colinda, Cela Rău va pune stăpânire pe lume", arată Mariana Uţă, o bătrână de aproape 90 de ani din localitatea maramureşeană Bârsana. „Este un obicei cunoscut în tot Ardealul acela de a ţine lumina aprinsă în noaptea de Ajun. Astfel, cei ai casei nu uită nicio clipă faptul că este noaptea magică în care a venit pe lume Isus", continuă etnologul.

Copac ce arde trei zile şi trei nopţi

În unele sate din Maramureş, Bihor şi Cluj, în gospodăriile în care mai există vetre, tradiţia cere ca astăzi bărbatul casei să meargă în pădure