România şi Bulgaria nu reunesc condiţiile necesare pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen în martie 2011. Aceasta este poziţia, de-acum foarte oficială, a Franţei şi Germaniei, state ai căror miniştri de Interne au remis o scrisoare comisarului european pentru Afaceri Interne, preşedinţiei belgiene a Consiliului de miniştri al Uniunii Europene şi viitoarei preşedinţii ungare.
În scrisoare, Berlinul şi Parisul exprimă direct ceea ce au tot lăsat a se înţelege până acum: o aderare „la termen” ar fi prematură şi ar atrage implicaţii negative la nivelul întregii Uniuni. „Nu ar fi realist şi nici responsabil să nu ţinem cont de defectele identificate”, spun miniştrii Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere în documentul obţinut de RFI România. Aceste defecte sunt, potrivit celor doi, „absenţa unui mediu juridic şi administrativ satisfăcător în domeniile siguranţei şi justiţiei, fenomenele de corupţie la diferite niveluri şi persistenţa unei criminalităţi organizate preocupante”. În aceste condiţii, intrarea în Schengen a României şi Bulgariei ar avea „consecinţe grave pentru securitatea internă a Uniunii Europene şi pentru fiecare stat membru”, pentru că supravegherea frontierelor într-o regiune strategică şi accesul deplin la datele Schengen reprezintă probleme delicate.
„Estimăm că decizia ar trebui luată când principalele subiecte de preocupare vor fi rezolvate şi când cele două state vor începe progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a reformei sistemului judiciar.”
În aceeaşi scrisoare se recunoaşte însă că, din punct de vedere tehnic, procesul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este global pozitiv. Germania şi Franţa spun că Bulgaria şi România au pregătit intens aplicarea acordului Schengen, fapt subliniat şi în reacţia pe care Ministerul român al Afacerilor Externe a fă
