Asa cum era de banuit, Sedinta Consiliului de Securitate al ONU nu a dus la niciun rezultat in ceea ce priveste situatia din Coreea, indiferent care ar fi ea. Nordul cu Sudul, Estul cu Vestul, nu conteaza cine, dar de cand lumea si pamantul, in mod deliberat au fost intretinute focare de conflict intre parti ale lumii sau ale unor tari.
Pe motiv de orgolii, declaratii, jigniri, incalcari ale unor prevederi sau orice alt motiv care sa dea credibilitate. De fapt, conflictele erau intre marile puteri care se vedeau fie amenintate in interesele lor economice, fie doreau ceva nou sau mai mult. Yalta, Malta, San Stefano, Viena sunt locuri unde lumea a fost impartita asa cum au vrut cei mari iar cei mici (cand si daca au participat) au fost "sfatuiti" sa primeasca ce li se da sau nimic, dar si promisiunea "stai linistit, o sa avem noi grija sa fie bine". Tot asa cum si noua ni s-a promis ca o sa traim bine, dar nu s-a spus pentru cine ?
Si iata ca dupa ce s-a chinuit sa aduca la masa tratativelor cei doi impricinati, alaturi de cei 15 oameni furiosi, Consiliul de Securitate al ONU, care este - zice-se - construit pe baze democratice, in care se aduna foarte multe tari si mai mici si mai mari, dar numai 5 dintre ele au drept de veto, deci puterea sa intoarca tot ce au hotarat ceilalti 15 la 180 de grade, dupa "lupte seculare", de discutii si parlamentari, au ajuns la concluzia ca s-au adunat degeaba. Acum, chiar degeaba nu s-au adunat. Au mai schimbat o vorba,au mai depanat amintiri, au mai ras pe seama altora de dezvaluirile Wikileaks si a trecut timpul.
Daca cineva isi face impresia ca nu se stia dinainte care vor fi rezultatele convorbirilor, e naiv. Si aici, ca si la noi "Opozitia" s-a facut ca lucreaza. Ar fi fost lipsa de "interes" din partea ONU, sa nu aibe macar o sedinta a Consiliului de Securitate pe marginea Conflictului. Dar au
