După şapte ani la nivelul primei ligi şi peste 300 de meciuri interne şi internaţionale la activ, arbitrul clujean a fost premiantul anului 2010. Aflat si pe lista FIFA, asistentului ii lipseste, insa, un meci de Liga Campionilor.

Miklos Nagy, 40 de ani, a avut doar trei suspendări în carieră, nu este de acord cu aducerea brigăzilor străine şi nu crede în vinovăţia arbitrilor închişi pentru corupţie anul trecut.

Aţi fost desemnat cel mai bun arbitru asistent în 2010, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean. Cât de greu a fost să ajungeţi aici?

A fost nevoie de multe sacrificii şi de foarte multă muncă. Doar noi, cei implicaţi direct, şi familiile noastre ştim cât de multă muncă depunem. Dăm între şase şi opt teste fizice pe an şi trebuie să avem o condiţie fizică foarte bună. După care, la meciuri, trebuie să ai ochi foarte buni. De multe ori, şi aici mă refer la fazele de ofsaid, nici nu vezi când coechipierul îi pasează atacantului. Atunci ai nevoie de acel simţ pe care ţi-l dezvolţi o dată cu trecerea anilor, un simţ de anticipare pentru că trebuie să iei decizii imediate, chiar şi dacă nu vezi momentul pasării. Un asistent are o misiune mult mai grea decât un central.

Sunteţi expus la multe din postura de asistent. Jucătorii, antrenorii şi, mai ales, suporterii contestă vehement anumite decizii. Cât de mult vă afectează aceste proteste?

Eu nu mai aud nimic din ce se strigă din tribune, mă concentrez la joc, nu mă mai poate influenţa nimic. Şi chiar dacă te enervează cineva trebuie să lupţi cu tine însuţi, pentru că nu ai nimic de câştigat dacă reacţionezi. Iar despre jucători şi antrenori, este o tactică în a protesta. De multe ori ne acuză, după care, la sfârşitul meciului, vin la noi şi zic: „Da, domnule, ai avut dreptate". Evident că se întâmplă şi să greşeşti, pentru că doar cine nu munceşte nu greşeşte, mai ales ca arbi