Adrian Ardeleanu, şeful Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, spune că oamenii de la oraş respectă datinile din interes. Obiceiurile de iarnă au rămas însă neschimbate la sate, unde tinerii sunt cei care promovează datinile transmise de generaţiile anterioare.

Citeşte şi:

Şefa IŞJ Liliana Romaniuc: „Aş elimina titularizarea din învăţământul românesc“ (FOTO şi VIDEO)

Adevărul de Seară: Care sunt cele mai vechi tradiţii din zona Iaşiului?

Adrian Ardeleanu: Cele mai vechi şi bogate tradiţii, care se păstrează de sute de ani, sunt obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou. Nu există localitate în judeţul Iaşi care să nu aibă alaiuri cu cap de cerb, urşi, berbeci sau căiuţi. Trebuie amintiţi aici colindătorii de la Lunca Paşcani, măştile din Butea şi Fărcăşeni, cerbul de la Pârcovaci şi Scobinţi, precum şi caprele de la Mirosloveşti. Aceste costume nu se păstrează, ci sunt confecţionate de tineri în fiecare an. Tradiţiile de iarnă încep din Ajunul Crăciunului şi ţin până la Bobotează.

Ce mai înseamnă aceste obiceiuri la oraş?

Din păcate, toate evenimentele frumoase, de tradiţie, au devenit pentru unii şi o sursă de câştig. Negoţul sezonier care profită de un obicei pentru rotunjirea buzunarului umbreşte frumuseţea evenimentului respectiv. La fel ca Sfântul Valentin, o sărbătoare importată care umbreşte mărţişorul, nu poţi interzice nici acest comerţ. Dacă acest lucru ar fi făcut cu bun gust şi cu produse care să fie în ton cu momentul respectiv, nu ar deranja. Dar când ceva nu are legătură cu sărbătorile, te întrebi care este rostul.

Ce consideraţi că s-a pierdut între timp?

Am început să uităm urările care se făceau la noi de sute de ani. Nici măcar „Crăciun fericit“ nu se mai spune, acum este la modă „Merry Christmas“. Copiii de la oraş nu mai ştiu pluguşoare şi colin