Oficialii CNAS spun că noua bază de date integrată a pacienţilor le aduce economii de 39 milioane

de euro anual. Medicii de familie critică însă eficacitatea noului sistem.

România avea nu mai puţin 27 milioane de pacienţi pe listele medicilor de familie, cu şapte milioane mai mult decât numărul real de asiguraţi, înainte de introducerea sistemului informatizat de sănătate.

Cifrele au fost avansate de preşedintele Traian Băsescu la lansarea noului sistem, menit să elimine raportările duble de pacienţi şi frauda din sănătate.

Inaugurarea Sistemului Informatic Integrat Unic (SIUI) pune în prim-plan mai multe întrebări cu privire la sistemul de plată din sănătate: Cum s-a ajuns la cifra de 7 milioane de pacienţi fictivi? De ce nu s-au luat măsuri mai devreme? Câţi bani a plătit CNAS pentru pacienţii fictivi? Ce economii se fac prin noul sistem informatizat? Cât de bine funcţionează el?

La aceste întrebări, România Liberă a încercat să găsească răspunsuri. Astfel, oficialii CNAS spun că, în lipsa acestui sistem, introdus în 2002 şi îmbunătăţit treptat, bugetul de stat ar fi fost păgubit cu 39 milioane de euro pe an. Nouă milioane s-ar fi dat pentru cele 7 milioane de pacienţi fictivi pe care sistemul i-a depistat în ultimii ani şi 30 de milioane s-ar fi cheltuit în plus pentru decontarea medicamentelor gratuite şi compensate.

Reprezentanţii CNAS spun că noul sistem permite monitorizarea pacienţilor de pe liste şi a medicamentelor prescrise de medici. „Nu e vorba de o economie efectivă, ci de o cheltuială neefectuată, pentru că am avut acces la datele furnizate de sistemul integrat", a declarat directorul general al CNAS, Dorin Ionescu.

„Hoţul neprins e negustor cinstit"

Excedentul de 7 milioane de înscrişi pe listele medicilor nu echivalează însă cu o fraudă. „Există o rată acceptabilă de eroare. În fiecare lună am cu miil