Între 4 şi 6% din bărbaţi, între 2 şi 4% din femei şi 0,5% din copii se confruntă cu oprirea temporară a respiraţiei în timpul somnului. Apneea poate duce la apariţia hipertensiunii, a afecţiunilor cardiace, a atacurilor ischemice cerebrale şi chiar la moarte subită în somn, dacă nu este depistată la timp şi tratată.

Apariţia apneei este favorizată de obezitate, polipi sau amigdale inflamate şi apare în timpul somnului, deoarece în această perioadă musculatura gâtului şi a limbii se relaxează şi blochează parţial căile aeriene. Sindromul de apnee în somn este caracterizat prin întreruperi şi/sau prin diminuări repetitive ale ritmului respiraţiei în timpul somnului, de câte cel puţin zece secunde.

Specialiştii afirmă că, dacă într-o oră există peste zece astfel de întreruperi, este necesară tratarea afecţiunii, căci aceste perioade determină o insuficientă oxigenare a creierului, ceea ce cauzează variaţii ale ritmului cardiac. În plus, scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială pe timpul nopţii a persoanei în cauză, motiv pentru care somnul este unul superficial.

Adesea, apneea este asociată cu episoade de sforăit puternic, somn agitat, micţiuni frecvente şi cu transpiraţii nocturne. Din aceste motive, persoanele care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosite şi suferă de somnolenţă în timpul zilei, capacitatea lor de concentrare fiind serios afectată. Pe termen lung este favorizată apariţia tulburărilor de memorie, a celor sexuale, a anxietăţii sau a depresiei. În plus, netratată, apneea duce la complicaţii ca tensiune arterială, afecţiuni cardiace sau atac cerebral. O altă problemă este dată de nevoia organismului de a compensa orele de somn pierdute prin creşterea poftei de mâncare, ceea ce duce la acumularea kilogramelor.

Diagnostic cu ajutorul dispozitivelor portabile

Pentru a se stabili cu ce