De la 1 ianuarie, Estonia va face parte din uniunea monetară europeană. În acelaşi timp, discuţiile privind destrămarea zonei euro sunt tot mai aprinse. Polonia şi Cehia nu se mai grăbesc să adopte moneda unică, iar slovacii vor un „plan B“ care să-i protejeze de colapsul euro, însă Estonia nu se abate de la traseu.

Estonia va fi prima ţară care intră în uniunea monetară de la izbucnirea crizei în Europa. În timp ce alte candidate pentru aderarea la zona euro încep să dea înapoi din cauza cursului fluctuant al monedei unice, Estonia îşi doreşte tot mai mult să facă parte din uniunea monetară. Ponderea estonienilor care sprijină intrarea statului în zona euro a crescut în noiembrie la 54% de la 49% în octombrie.

Astfel, în ciuda speculaţiilor în creştere privind răspândirea crizei datoriilor suverane către statele periferice din zona euro, Estonia pariază că intrarea în uniunea monetară europeană îi va aduce stabilitate şi chiar protecţie din punct de vedere financiar. „Ne aflăm într-un ocean, într-o mică barcă legată de o navă mare. În caz de furtună, ne-am simţi mai bine fiind la bordul acesteia", a declarat ministrul de Finanţe estonian Jurgen Ligi pentru Bloomberg.

CONDIŢII GRELE, EFORTURI MARI

Pentru a putea intra în uniunea monetară, Estonia a stabilit o rată de schimb fixă a coroanei estoniene, moneda sa naţională, în raport cu euro (15,6466 coroane/euro). Deşi economişti reputaţi precum Paul Krugman şi Nouriel Roubini susţin că renunţarea la această rată fixă în raport cu euro ar ajuta statele europene să iasă din cea mai adâncă recesiune după cel de-al Doilea Război Mondial, Estonia a apelat la tăieri bugetare şi la majorarea impozitelor pentru a combate criza. În prezent, peste 90% din împrumuturile estonienilor sunt denominate în euro, iar creditorii nordici acoperă mai mult de 90% din industria financiară estoniană. La jumătate