Cererea Franţei şi Germaniei de amânare a intrării României în spaţiul Schengen stârneşte reacţiile oficialilor de la Bucureşti

Amânarea aderării României la spaţiul Schengen, demers pornit oficial de Franţa şi Germania, a primit miercuri şi un termen estimativ din partea Bucureştiului. Consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, vede o posibilă amânare de unul sau doi ani, catalogând respectarea calendarului iniţial, ce are ca ţintă a aderării luna martie 2011, drept foarte puţin probabilă. "Există şi acest risc, nu îl excludem pe loc, dar trebuie să continuăm să încercăm să obţinem o aderare cât mai apropiată de termenul fixat iniţial", a declarat Orban la RFI, explicând că "logica amânării" descrie un "tablou complex":

"E o bătălie pe care trebuie să continuăm să o ducem, nu trebuie să depunem armele, dar nu va fi deloc simplu. Contextul va deveni din ce în ce mai nefavorabil, atât din punctul de vedere al calendarului electoral, cât şi al dezbaterilor la nivelul UE, care în mod cert influenţează întreg procesul". Cu toate acestea, spune fostul comisar european, autorităţile române nu şi-au pus până acum problema unui plan de rezervă: "Este clar că, în momentul de faţă, aderarea în martie 2011 e foarte puţin probabilă, şi atunci ce poţi face în momentul de faţă e să încerci să limitezi la maximum perioada de amânare a aderării. Mai mult, e clar că nu se poate face".

"Ce stat UE n-are probleme?!"

Despre cauzele preconizatului eşec extern al României s-a pronunţat, miercuri, şi ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti este de părere că opoziţia celor doi miniştri europeni, care au solicitat Comisiei Europene amânarea extinderii spaţiului Schengen, are la bază problemele minorităţii romilor şi corupţia din România. "În Schengen primează siguranţa cetăţenilor, iar noi ne-am făcut temele. @N