Foto: Lucian Alecu / Jurnalul Naţional Cristina Deleanu, un talent care nu se întâlneşte în pulberea oricărui drum. Rafinament, o feminitate cu totul aparte şi mai presus de orice demnitatea lucrului bine făcut. Demnitatea de a da o replică exact, de a spune un vers nu ca o actriţă, ci ca un poet. Demnitatea de a-ţi face meseria cu mândrie. Demnitate pur şi simplu. Cristina Deleanu îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. Jurnalul Naţional îi urează „La mulţi ani!”.
„E o sumă de ani care mă cam sperie, dar hârtiile spun altceva decât îmi spun cei de lângă mine. Nici nu ştiu cum au trecut. Mai ales ultimii 20 de ani au trecut atât de repede şi atât de furaţi puţin, încât nici nu mi-am dat seama. Sau mi-am dat seama şi sunt tristă. Faptul că trece timpul este ireversibil. Nu avem cum să luptăm împotriva lui, dar eu încerc cu cei furaţi, cu cei trăiţi, cu cei pe care-i mai aştept, să mă bucur de orice pot din jurul meu, lucruri care-mi fac bine chiar dacă mă stresează şi mă mai blochez la veşti şi necazuri, la oamenii din jur.
Încerc să aleg şi aleg în continuare ceea ce-mi convine. Adică, nici bogăţie, nici lux, ci prietenie, comuniune cu oamenii, dar şi dragostea mea şi bucuria de a-l avea pe Eugen (Cristea – n.r.) alături şi el pe mine. O spun cu inima împăcată şi lucrul acesta ne-a ajutat pe amândoi. Chiar putem să constituim un exemplu de longevitate în materie de cuplu, care merge împreună pe toate planurile, şi este important pentru oameni dacă pot să înţeleagă. Materialiceşte ne mulţumim cu cât ne dă viaţa, dar vorbim de înţelegere, de ajutor, de drag, de linişte, de stat împreună, de făcut împreună, de călătorit, de cumpărat jucării şi fleacuri care ne fac nouă bine.
O repet, pentru că nu este întâmplător, lucrul acesta s-a aşezat în timp şi a devenit propria noastră existenţă. Aşa că am fost plecaţi, am văzut lucruri frumoase, am fost
