"Franta este prietena fidela a Romaniei si nu va va trada niciodata", afirma Nicolas Sarkozy in februarie 2008, intr-un discurs tinut in Parlamentul de la Bucuresti. Dupa trei ani de la semnarea parteneriatului strategic, Franta a tradat. Si totusi, cum se explica trecerea subita de la relatii privilegiate la antipatie? Doar din meschinarie electorala sa fi intors Sarkozy foaia? O afacere mai putin vizibila a subminat in ultimul an si jumatate relatia dintre cele doua tari: ratarea de catre Franta a unui contract cam de trei-patru ori mai mare decat afacerea avioanelor F16. Este vorba despre vanzarea de tehnologie franceza pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Pe 8 decembrie 2010, Comisia Europeana a avizat, dupa un an si jumatate de presiuni subterane din partea Frantei, constructia reactoarelor cu tehnologie canadiana. Cum nu mai avea nimic de pierdut, Franta a tradat.
Problema constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda cu tehnologie franceza a fost ridicata in timpul vizitei presedintelui Nicolas Sarkozy la Bucuresti, in februarie 2008. Potrivit unor relatari din presa, ministrul de externe de atunci, Adrian Cioroianu a confirmat ca, in timpul intrevederii pe care a avut-o cu Traian Basescu, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a interesat de posibilitatea ca Romania sa cumpere tehnologie nucleara franceza. De atunci, Franta a inceput un lobby agresiv, miza fiind de cel putin 3 miliarde de euro. Spre comparatie, contractul pentru achizitionarea avioanelor F 16 se ridica la 1 miliard de euro.
In mai 2009, francezii deja stiau ca afacerea reactoarelor 3 si 4 a picat. Presedintele Traian Basescu facea de acum declaratii publice care nu mai lasau loc la negocieri cu francezii: "Deocamdata mergem pe aceeasi tehnologie la reactoarele 3, 4, pe tehnologie canadiana. Nu se pune problema sa venim cu altceva, pentru ca intr