În cei 20 de ani de business, Marius Cristescu a funcţionat asemenea unui tractor cu motoarele turate la maximum. Odată cu perioada de criză, Marius Cristescu şi-a schimbat filosofia de afaceri. Cum alege acum miliardarul timişorean companiile în care să investească?
Cumpără şi nu cerceta - aceasta era filosofia investiţională pe care Marius Cristescu (41 de ani), coproprietar al grupului industrial Bega, o aplica înainte de 2008. O filosofie care i-a adus antreprenorului din Timişoara - alături de fratele său Emil (42 ani), controlează active estimate de Forbes 500 de Miliardari la 500-550 milioane de euro - surprize neplăcute. Şi nu o dată.
Citiţi şi:
Fraţii Cristescu investesc în vremuri de criză: fac discotecă şi hotel în două avioane
Timişoara: Cei mai bogaţi timişoreni sunt fraţii Cristescu
Ponturi: milionarii în euro ai Timişoarei nu se tem de euro, ci de criză
De exemplu, în 2002 când a cumpărat aproape toată platforma industrială Faur Bucureşti - fostele uzine 23 August - a avut o supriză neplăcută de 25 milioane de euro. Este vorba despre datoriile companiei pe care Cristescu le-a descoperit, încetul cu încetul, imediat după ce a făcut achiziţia.
De fapt, datoriile depăşeau preţul de cumpărare. În total, pentru a moderniza un spaţiu industrial imens (cei doi fraţi deţin 70 de hectare din Faur, cam două treimi din total) cu utilaje aflate într-o stare deplorabilă şi gropi în care putea să încapă un tanc întreg, a investit 70 milioane de euro.
De precizat că mare parte din aceşti bani - 50 de milioane de euro - au reprezentat resurse proprii, restul fiind împrumuturi bancare. O groază de bani pe care astăzi i-ar folosi cu totul altfel.
Cu bani proprii
„Dacă aş da filmul înapoi, nu aş mai face această investiţie", mărturiseşte Cristescu. Şi problema nu este că a făcut neapăr