Pe culoarele Facultăţii de Istorie din Bucureşti au apărut afişe care atrag atenţia studenţilor asupra existenţei unui proiect care ar trebui să-i intereseze. Se caută colaboratori pentru finalizarea unui studiu început acum patru ani pentru evidenţa patrimoniului arhitectonic al Capitalei. Intenţia declarată este de a mobiliza „lumea de azi încă sensibilă la frumos şi predispusă la nostalgie“... Cam romantic! Nu ştiu cîţi ar avea curajul să-şi recunoască această înclinaţie. Mai practic, autorii proiectului anunţă că se adresează şi administraţiei bucureştene, şi potenţialilor investitori interesaţi în restaurarea unor clădiri degradate, care merită consideraţie pentru vîrsta şi calitatea lor estetică. Reabilitarea unor asemenea case după toate regulile artei – după cum poate vedea oricine în cazurile, puţin numeroase, în care chiar asta s-a făcut – aduce profit şi oraşului, şi capitalistului. Este deci un apel la investiţia inteligentă. Semnează Asociaţia Rhabillage.

DE ACELASI AUTOR Johnny Morţi şi manechine Un caz de mutilare Portarul şi rubinul Din colaborarea ei cu Uniunea Arhitecţilor a ieşit acest proiect, „Case care plîng“, lansat în 2006. Informaţiile care se găsesc pe site-ul www.casecareplang.ro cuprind semnalarea unor sesiuni de comunicări şi expoziţii pe tema unui Bucureşti pe care-l pierdem (site-ul ar avea nevoie să fie actualizat!). Ceea ce, însă, mai apare acolo este o preţioasă listă întocmită de doamnele arh. Loredana Brumă, arh. Roxana Iovu şi ing. Amelia Cazacu. Stradă după stradă, casă după casă, s-a procedat la inventarierea celor 98 de zone protejate pe care, din 1999, le-au examinat colectorii de date de la Centrul de Cercetare, Expertiză şi Consulting (Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“). Această activitate admirabilă, desfăşurată independent de Direcţia Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii (acum numit şi al Patrimo