UE a respins cererea României de condamnare a crimelor comunismului, capitol la care ţara noastră nu a reuşit însă să facă nimic concret în 21 de ani de la căderea regimului.

România şi alte cinci ţări au cerut Uniunii Europene să introducă o lege care să prevadă interzicerea negării, banalizării şi apologiei crimelor comuniste. În 21 de ani, statul român a pierdut, bătălie după bătălie, războiul intern împotriva crimelor comunismului. După mai mult de două decenii de politică incoerentă în ce priveşte incriminarea comunismului, România nu are nici un condamnat pentru crimele comuniste, nu are o lege a lustraţiei, o lege împotriva simbolurilor comuniste sau un muzeu al comunismului.

Săptămâna trecută, statul român s-a alăturat Lituaniei, Letoniei, Bulgariei, Ungariei şi Cehiei şi a cerut UE ca ororile comunismului să fie tratate după aceleaşi standarde precum crimele împotriva evreilor, militând pentru o lege a dublului genocid. Comisia Europeană nu a fost însă de aceeaşi părere. Potrivit oficialilor UE, ororile săvârşite de comunişti sunt evidente, însă ele nu au fost îndreptate împotriva unei minorităţi etnice, aşa că ideea unei legi a genocidului dublu se respinge. Astfel, UE a pasat înapoi celor şase ţări, inclusiv României, sarcina de a se lupta cu umbrele trecutului. Dacă UE ar fi acceptat cererea României şi a celorlalţi semnatari ai scrisorii, cei vinovaţi de crimele din perioada comunistă ar fi putut fi traşi la răspundere mai uşor.

„Cei care au solicitat acest lucru au sperat ca UE să emită nu o recomandare, ci o decizie care să fie obligatorie pentru toate statele membre. Aceasta ar fi însemnat că aceste crime ar fi devenit imprescriptibile şi am fi putut să-i tragem la răspundere pe cei vinovaţi, chiar dacă termenul de prescripţie s-a scurs deja", explică Adrian Muraru, expert în cadrul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunis