Daisy Jaucă este cel mai cuminte din lume. O spun părinţii cu mândrie, ar spune-o şi bunicii cu duioşie în ochi.

Dacă ar putea să vorbească, şi ea, Daisy, o mogâldeaţă de opt luni, le-ar cere, chiar şi când e răcită şi febra îi înroşeşte uşor obrăjorii, să fie scoasă în parc. Acolo ar respira aerul curat şi nu şi-ar mai sătura ochişorii privindu-i pe toţi copiii care deja merg în picioare. Iar Parcul Florilor se întinde la picioarele blocului unde locuieşte şi l-ar putea admira de sus dacă ar ajunge la geam. Deocamdată se mulţumeşte cu priveliştea din braţele mamei.

„Vara asta, cum se trezea de dimineaţă, o ducea bunicul în parc, stăteau până la prânz când urcau să mănânce şi apoi mergeau iarăşi în parc. Dormea acolo, dar cel mai mult îi plăcea să se uite la ceilalţi copii cum se joacă. Îi spuneam «fetiţa parcurilor» din cauza asta”, îşi aminteşte mămica.

Îi place să pozeze şi să se uite în oglindă

Nimic nu-i place mai mult lui Daisy decât să primească musafiri, cu care să se joace şi să le arate ce jucării are. Ca să atragă atenţia, apasă haotic pe clapele unui instrument de jucărie, care scapă câte un sunet ascuţit, ce se aseamănă cu o notă muzicală. Mami are grijă să-i cumpere jucăriile cele mai ochioase şi mai colorate. Mai ales că acum e la vârsta la care trebuie să exploreze fiecare colţişor. De aceea, într-o zi în care nu şi-a găsit locul nicăieri, nici în pătuţul ei, nici în patul părinţilor şi era mofturoasă, tatăl ei a găsit metoda să se liniştească. „Am aşezat-o într-o găleată în care noi punem rufe de obicei şi nu a mai zis nimic. I-a plăcut şi a stat acolo destul de mult. Dacă nicăieri nu i-a plăcut, am aşezat-o acolo, în glumă, şi culmea, a fost încântată”, îşi aminteşte tatăl.

Chiar dacă e prea mică pentru a spune ce-i place cel mai mult, lui Daisy îi place foarte mult să cocheteze cu aparatul fot