Ali Abdul Zahr Thwany, tatăl soţiei sinucigaşului de la Stockholm, şi-a dat doctoratul la Bucureşti, cu o teză intitulată: "Moscheea, polarizator al vieţii culturale, spirituale islamice".
Student al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti în anii ’70, irakianul Ali Abdul Zahr Thwany - tatăl soţiei teroristului care s-a arucat în aer la Stockholm pe 11 decembrie - s-a întors la studii în România în 1999, când şi-a dat doctoratul. Thwany a obţinut titlul de "doctor în arhitectură" cu o teză intitulată "Moscheea, polarizator al vieţii culturale, spirituale islamice", promovând examenele cu media 9.
Îndrumătorul tezei de doctorat a irakianului a fost arhitectul Cornel Dumitrescu, rector al Universităţii de Arhitectură între 1980 şi 1988.
"Învăţau repede româneşte"
Rectorul de acum al Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu", profesorul Ştefan Udrişte, spune că tinerii arabi au început să frecventeze cursurile şcolii bucureştene începând cu jumătatea anilor ’70, numărul lor diminuându-se după 1985. "Nivelul lor de pregătire nu era uniform. Existau studenţi buni, dar şi slabi. În văţau româneşte repede".
Profesorul Mac Popescu, preşedintele Universităţii de Arhitectură, spune că, în anii ’80, când numărul studenţilor români ajunsese la doar 55, efectivele studenţilor arabi erau duble. "Cei care nu erau bursieri ai statului român, achitau o taxă de studiu de 300 de dolari pe lună. În proporţie covârşitoare, studenţii arabi erau de naţionalitate irakiană. Se comportau binevoitor, dar exista un decalaj uriaş de pregătire faţă de studenţii români. Cunoştinţele lor de bază prezentau carenţe importante, greu de surmontat", declară Popescu, adăugând că, în anii care au urmat absolvirii, o parte dintre tinerii din Orientul Mijlociu au ajuns să lucreze în ţările scandinave ori în Emiratele Arabe Unite.
"Au mai şi r
