În zilele sângeroase ale lui decembrie 1989, actele de vandalism şi vendetele deveniseră o certitudine. Falşii revoluţionari, infractori periculoşi, au atacat Palatul Justiţiei şi au dat foc Arhivei. Nimeni nu mai era în siguranţă pe străzi.

Revoluţia la Brăila: Vezi aici cum familia Piroşcă şi-a pierdut singurul copil, în evenimentele din decembrie 1989

Imediat după fuga lui Ceauşescu, judecătorii şi procurorii brăileni au asigurat permanenţa, lucrând câte trei, 24 de ore din 24, în condiţiile în care Palatul de Justiţie era, practic, asediat.

FOTOGALERIE:Revoluţionarii din Brăila spun că sunt gata să iasă din nou în stradă pentru a continua ce au început

După 21 de ani: Istoria nescrisă a Revoluţiei de la Brăila

„Pe 22-23 decembrie 1989, s-au înfiinţat complete speciale care i-au pus în libertate pe cei condamnaţi pentru manifestări anticomuniste. Îmi amintesc că, printre ei, era şi un bărbat din Vrancea, prins la Brăila în timp ce lipea afişe anticomuniste. A lipit unul inclusiv pe clădirea Tribunalului", povesteşte judecătorul Relu Perianu, actualul şef al Secţiei Penale a Tribunalului Brăila.

Aminteşte-ţi '89: Cum a fost împuşcat procurorul Ichim la serviciu!

Escortaţi de TAB-uri

Pe 24 decembrie, după ce grupuri de indivizi certaţi cu legea au atacat, mai întâi, Parchetul, apoi au dat foc Arhivei Tribunalului Brăila, s-a solicitat sprijinul Armatei. A fost o măsură luată în ultimul moment şi unii dintre militari nu ştiau nici să folosească bine armamentul din dotare.

„Au fost aduşi militari în termen care nici nu ştiau să încarce arma. Pe 25 decembrie, nici nu ne-am adunat bine, că au şi început să tragă. Ne ascundeam pe unde puteam, gloanţele şuierau peste tot. A trebuit să fugim din clădire sub protecţia TAB-urilor Armatei. La acea vreme, preşedinte al Tribunalului era Vasile Dobre", a spus