Anul care tocmai se încheie a fost unul plin de încercări grele, oscilaţii, tensiuni, probleme neprevăzute.

Su­bi­ectul principal pentru meseria de jurnalist, politica puterii, a fost un furnizor de maxime dezamăgiri.

Frustrarea majorităţii românilor s-a am­pli­ficat enorm, generând tensiuni so­ci­ale.

Să enumerăm împreună câteva probleme: ameninţarea pier­de­rii locului de muncă, tăierea salariului, batjocorirea pensionarilor (în special a rezerviştilor şi veteranilor Ar­ma­tei Române), mărirea preţurilor ca efect al măririi TVA, devalorizarea monedei naţionale, scăderea puterii de cumpărare. Toate aceste lovituri sub centură, date milioanelor de oa­meni îngrijoraţi oricum de efectele cri­zei economice, au generat o stare de spirit extrem de proastă. Că e vor­ba despre proprietarul unui SRL, de un bugetar din sănătate, educaţie sau căi ferate, ori de angajatul unei firme private unde au scăzut dramatic vânzările, pentru toţi, anul 2010 a fost unul greu. Aş spune insuportabil pentru mulţi.

Cei care se află astăzi la putere promit în mod mincinos de mai bine de 2 ani că România va ieşi din criză. Preşedintele, primul-ministru, o sea­mă de miniştri, parlamentari ai ma­jo­rităţii. Nu ştiu ce au de făcut pen­tru a da forţă şi curaj economiei pri­vate să iasă din prelungita comă. Habar nu au cum se relansează o ţară aflată în derapaj continuu de peste 700 de zile. Dar falsează mereu, interpretând „o placă” a competenţei si­mu­late. Cu mici excepţii, guvernanţii de azi sunt manageri de mâna a treia, pri­cepuţi doar la emiterea de facturi de la firmele lor către entităţi de stat, de unde să încaseze sute de mii de euro lunar. Unii chiar milioane. Tră­iesc în lumea lor, nu ştiu şi nu pot să facă din domeniul pe care-l conduc unul funcţional şi performant. In­com­petenţa oamenilor aleşi pe crite­rii politice este, din punctul meu de vedere, o chestiun