Proceduri neclare pentru achizițiile publice, legislație stufoasă și prea multe comitete și comisii care avizează proiectele. Acestea sunt, în viziunea reprezentanților Comisiei Europene, principalele cauze ale ratei reduse de absorbție a fondurilor UE.
«Lipsa unor standarde în ceea ce privește achizițiile publice face ca sistemul să fie greoi și puțin transparent. De asemenea, procedurile nu sunt clare. Pe de altă parte, la proiectele de investiții au ieșit la iveală diverse probleme tehnice», susține Aura Răducu, coordonator de programe la Direcția Generală pentru Politică Regională a Comisiei Europene (CE).
Toate acestea au făcut ca România să aibă în prezent un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 3%. De aceea, Răducu spune că, pentru a absorbi integral fondurile alocate de UE și partea de cofinanțare națională, țara noastră ar trebui să cheltuiască în următorii cinci ani circa 30 de milioane de euro pe zi. „Ar trebui ca, zi de zi, să se taie facturi pe bandă rulantă, care să acopere 30 de milioane de euro. Poate că sunt prea mulți bani deodată și beneficiarii din România nu reușesc să se concentreze asupra anumitor priorități“, conchide reprezentanta Comisiei Europene.
O altă problemă identificată de experții de la Bruxelles este aceea a lipsei de expertiză a beneficiarilor, care și-au lăsat proiectele pe mâna firmelor de consultanță mai mult sau mai puțin pregătite. Însă, ceea ce încetinește foarte mult ritmul de implementare a proiectelor din România și, implicit, a plăților către beneficiari este încrengătura de comisii și comitete care avizează proiectele cu finanțare europeană. Răducu susține că nu Executivul de la Bruxelles a impus astfel de condiții, ci „este o problemă a administrației românești, care funcționează după astfel de principii“.
Explicații pentru rata mică de absorbție
În ceea ce privește Programu
