Crăciunul la ruși este sărbătorit pe stilul vechi, pe 7 ianuarie, ca și în alte țări slave. După instaurarea puterii sovietice, Crăciunul a fost interzis. Nici măcar nu aveai voie să împodobești bradul. De abia în anul 1935, Stalin a dat voie la brad, însă nu se mai numea de Crăciun, ci Bradul de Anul Nou. Așa a rămas și în zilele noastre, în Rusia post-sovietică.

Bradul este și acum împodobit în vârf cu o stea, însă nu precum cea de la Betleem, cu șapte colțuri, ci cu cinci, la fel ca stelele sovietice de pe turnurile Kremlinului. Desigur, există și un moș, dar se numește Moș Gerilă.

În urmă cu câțiva ani, Moșului rusesc i s-a făcut și o reședință în regiunea Vologda, la Velikiy Ustiug. S-a vrut fabricarea unui brand rusesc, să nu mai fie numai Santa Claus sau Moș Crăciun din Laponia.

Totuși, în Rusia există o mulţime de tradiţii legate de sărbătoarea Crăciunului. La țară, în trecut, podeaua caselor era acoperită cu fân, iar pe masă se puneau paie și numai deasupra lor faţa de masă, în amintirea faptului că Mântuitorul s-a născut într-o iesle și nu într-un palat princiar.

În seara de Ajun, peste tot se auzeau colinde și alte cântece de Crăciun. Rușii aveau obiceiul să amenajeze într-o lădiţă - o peşteră - un teatru de păpuşi, cu scene pe tema Naşterii Domnului. În amintirea darurilor oferite Pruncului sfânt de magi - aur, ca unui rege, tămâie, ca unui zeu şi smirnă, ca unui om - oamenii îşi făceau cadouri unii altora.

Masa era deosebit de îmbelşugată, principalul fel de mâncare fiind gâsca cu mere. Mai mult, după postul de 40 de zile, se pregăteau tot felul de mâncăruri cu carne, iar praznicul era de neconceput fără o mulţime de dulciuri - plăcinte, colaci, chifle sau biscuiţi în formă de fulgi de nea. Gospodinele ornau torturile in formă de ceas, ale cărui limbi se apropiau de miezul nopţii. Acest obicei s-a răspândit și pe dec