În Dobrogea, obiceiurile de Sărbători au fost aduse din toate regiunile ţării de românii care s-au stabilit aici acum mai bine de un veac. În Bărăgan, oamenii se ghidează după obiceiuri ancestrale.

În Constanţa şi Tulcea, cele mai cunoscute sunt colindele ce vestesc în Ajun Naşterea Domnului, Craii (Viflaimul, aşa cum este cunoscut în Maramureş), Capra şi Moşoaiele. În Bărăgan, colindătorii umblă cu Brezaia pe la ferestre.

Colindele ce răsună în noaptea magică de Ajun sunt cele mai frumoase tradiţii de Crăciun. Înainte de marea Sărbătoare, copiii merg cu Moş-Ajunul sau cu „colindeţele“. Preotul este primul colindat. Micuţii vestesc Naşterea Mântuitorului şi primesc în dar dulciuri, fructe şi bani.

Tot în Ajun încep şi jocurile cu măşti. Cel mai cunoscut este Capra, practicat în satele din sudul judeţului Constanţa. Obiceiul este specific satelor din Moldova, dar este întâlnit şi în judeţul Teleorman, unde se numeşte „turcă“. O ceată de tineri însoţiţi de capra cu botul clămpănitor umblă din casă-n casă pentru a face urări de sănătate şi belşug. „Colindătorii fac mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele“, explică muzeograful constănţean Alina Alboaei.

Craii, obicei din Maramureş

În ziua de Crăciun, Craii merg din casă-n casă. Obiceiul este împrumutat din Maramureş, unde se numeşte Viflaim. Este vorba despre o piesă de teatru populară despre Naşterea Domnului, venirea magilor şi regele Irod, jucată de băieţii din localitate. În sat se formează mai multe cete, care sunt în competiţie. Colindătorii sunt foarte bine organizaţi, în funcţie de sarcinile fiecăruia: vătaful conduce ceata, casierul şi contabilul se ocupă de bani, „măgarul“ duce darurile primite de la gazdele primitoare. Tot în prima zi de Crăciun, copiii cântă gazdelor „Steaua sus răsare“.

Citeşte mai multe în Adevărul de Seară!