Guvernul României a aprobat joi ordonanţa de urgenţă privind introducerea cardului naţional de sănătate.

Cardul naţional va fi un document care va deveni obligatoriu pentru fiecare asigurat ce doreşte să acceseze servicii medicale în unităţile sanitare din reţeaua publică, dar şi pentru medicii din sistem care vor primi, la rândul lor, un card medical profesional. Acesta se emite individual, pentru fiecare asigurat cu vârsta peste 18 ani, asemenea cărţii de identitate.

Cardul asiguratului va cuprinde unele informaţii minime despre cetăţean, precum:

a) datele de identitate şi codul numeric personal ale asiguratului;

b) cod unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

c) numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.

Pe de altă parte, cardul va conţine şi alte date, de natură medicală, care vor fi stocate pe un cip. Cip-ul va conţine informaţii, ca de exemplu:

a) diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice;

b) grupa sanguină şi Rh;

c) acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces;

d) medic de familie: nume, prenume, date contact.

Diagnosticele medicale cu risc vital şi bolile cronice care vor fi înregistrate pe cip-ul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.

Informaţia referitoare la acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces, se va înregistra pe cip-ul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, sub condiţia respectării dispoziţiilor prevăzute la art. 147 pct. 5 din Legea nr. 95/2006 (prin act notarial de consimţământ pentru prelevare sau înscrierea în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule), iar accesul la această informaţi