Savantul Onisifor Ghibu a contribuit la punerea bazelor învăţământului superior românesc din Transilvania şi din Basarabia.
Doctor, din 1909, al Universităţii din Jena, Onisifor Ghibu, născut în 1883 în Săliştea Sibiului, localitate care a dat şase academicieni, a lăsat în urma lui o operă copleşitoare: a tipărit în timpul vieţii peste 100 de titluri de cărţi şi broşuri, pe teme de pedagogie, educaţie, religie.
El s-a ocupat de organizarea şi susţinerea a peste 3.000 de şcoli româneşti din Ardeal, înainte de Marea Unire. Ca apoi, în 1919, să preia şi să reorganizeze Universitatea din Cluj, al cărei profesor a devenit.
El a avut un rol hotărâtor şi în modernizarea vieţii culturale, de învăţământ şi a celei politice din Basarabia, pe atunci provincie românească, de care răspundea în conducerea ASTRA.
Astfel că el a înfiinţat acolo, în anii 1926-1927, „Astra Basarabeană" şi i-a expus primului ministru de atunci, Alexandru Averescu, problemele Basarabiei.
„Părintele" Universităţii din Chişinău
Onisifor Ghibu a susţinut ideea înfiinţării unui institut superior de agricultură la Chişinău. El a plecat de la constatarea că institutul cu acest profil din Iaşi era frecventat de studenţi care erau, în proporţie de 95%, din Basarabia. Demersul său a venit în contextul în care autorităţile locale din Chişinău insistau pentru înfiinţarea unei facultăţi de teologie ortodoxă. Însă Onisifor Ghibu a recomandat să fie lăsată teologia pe planul doi al priorităţilor. În pledoaria sa pentru o universitate care să includă un institut de agronomie la Chişinău a adus şi un alt argument forte: „Ruşii au creat Republica Moldovenească bolşevică, dincolo de Nistru, iar noi trebuie să răspundem printr-o instituţie puternică, care să impună şi celor aproape un mi-lion de fraţi rămaşi sub «sugestiile» celui mai periculos dintre vecini".
De altfel, este semnif
