Zvonacii anunţau de zor paraşutişti la Bididia, otrăvirea apei şi tancuri ruseşti la Isaccea. Fără sânge, dar cu tulceni morţi departe de casă, fără gloanţe, dar cu orgolii, la Tulcea Revoluţia a fost tot un fel de „A fost sau n-a fost“.Acum momentele cu terorişti par halzii, dar atunci tulcenii tresăreau la orice zgomot ce se auzea pe scara blocului.

Cu cât se convingea lumea că Ceauşescu a fugit şi nu se mai întoarce, cu atât se îngrămădeau spre Piaţa Civică. Aglomeraţia era mare şi în sediul actualului Consliu Judeţean, unde care mai de care dorea să preia puterea.

„A fost descoperit un grup de 18 persoane într-unul din birourile de la etajul I, care dorea să constituie un alt comitet revoluţionar format din alţi „oameni mai competenţi” pentru a conduce destinele judeţului. Spunându-le că lista pentru completarea actualului CFSN este deschisă, au renunţat la ideea formării unui alt comitet revoluţionar şi au acceptat să fie incluşi în actualul consiliul existent“ povesteşte revoluţionarul Viorel Tinică.

Poveşti cu terorişti

Pe lângă informaţiile despre evenimentele care se petreceau în realitate în municipiu şi judeţ, în sediul CFSN ajungeau o serie de alte care aveau menirea să şocheze. Ne rezumăm doar la câteva dintre acestea: „se aud focuri de armă în zona Combinatului de Alumină”, „a fost aruncat în aer depozitul de muniţii de la Victoria”, „un camion a fost atacat de două elicoptere pe şoseaua dintre Baia şi Babadag”, „apa din municipiul Tulcea este otrăvită”, „un remorcher a transportat din Insula Mare a Brăilei un grup de aproximativ 12 terorişti pe teritoriul Dobrogei în zona Măcin. Aceştia s-au împărţit în două grupe, care s-au deplasat una spre releul de televiziune de la Topolog şi una spre Tulcea”; „aeroportul Tulcea este atacat de elicoptere şi s-a semnalat şi prezenţa unor grupuri de terorişti”; „în zona Isaccea, pe malul sovi