Cu umbră de tristeţe pe feţe, cu o urmă de regret în glasuri, tindem să ne amintim cât de bine era înainte şi cum necazurile ne învăluie acum. În ajunul Crăciunului, am uitat de spiritul lui.

Cu siguranţă asta ne lipseşte. Am uitat să trăim, am uitat să vrem să iubim, am uitat să ne dorim să fim fericiţi. Ne complăcem într-o amorţeală a sufletelor, nu mai luptăm pentru noi, pentru ai noştri, pentru nimic. Când se rezolvă, se putea mai bine, când nu, precis altcineva poartă păcatul eşecului. În 2010, am aruncat cuvintele de-a valma, am ieşit în stradă, am cerut drepturi, uitând să respectăm învoieli. Nu doar noi, românii, ci toţi, inclusiv Uniunea Europeană. Căutând argumente unor gesturi stupide şi vădit bine pregătite, îmi amintesc de vibraţia universală 3 ce a influenţat toţi locuitorii acestei planete. Nervi, secrete, războaie, ameninţări, nerăbdare, lipsa coerenţei, a pragmatismului. Mă gândesc la Italia care a arătat cu degetul către România, retrăiesc momentele în care Franţa mă trimite (pe mine, românul) la colţul de ruşine, mai mult, am putea zice (să ne amăgim) neaşteptat. Germania ne ceartă şi ne aşează pe coji de nucă. Primim, că doar este Crăciunul, papară. Suntem rezistenţi, am mai trecut prin asta! 2011 este pe drum, vine cu mai multă siguranţă, ne aduce dorinţă de muncă, mai mult pragmatism, ne ajută să ne învingem plăcerea de a vegeta şi să pornim la treabă serioasă. Nu mai e loc pentru agitaţie, pentru toane. Acum, spre norocul tuturor, organizarea va deveni personaj principal, disciplina vom realiza că este obligatorie, iar timpul va fi dedicat exclusiv muncii. E drept, aproape că vom uita de sentimente, vom fi asemeni unor roboţei, inflexibili, severi, uneori prea cruzi chiar şi cu noi, hotărâţi să recuperăm timpul pierdut.Vibraţia universală 4 a noului an are autoritate, putere asupra tuturor şi potenţează sau temperează influenţa anul