După un an 2010 extrem de agitat în care Europa a fost nevoită să intervină cu bani pentru a ajuta Grecia şi Irlanda, anul viitor este privit cu speranţă, dar şi cu teamă de către liderii politici de pe continent. În ceea ce priveşte creşterea economică, deşi economiile vor continua să îşi revină, efectul măsurilor de austeritate adoptate anul acesta riscă să afecteze procesul de redresare.
Totuşi, toţi ochii vor sta aţintiţi către verigile slabe ale continentului. Problemele de finanţare ale economiilor fragile ar putea continua şi în 2011 pentru că Franţa şi Germania, cele mai puternice ţări de pe continent, plănuiesc să emită obligaţiuni în valoare de aproape 500 de miliarde de euro.
Mai mult ca sigur, investitorii vor prefera siguranţa dată de titlurile emise la Berlin sau Paris, cu toate că obligaţiunile spaniole sau portugheze oferă randamente superioare. Investitorii ar putea evita aceste titluri şi în 2011, iar autorităţile spaniole şi portugheze se vor vedea obligate să continue tăierile de costuri sau chiar să apeleze la ajutorul UE şi FMI.
În 2011, preşedinţia Uniunii Europene îi va reveni Ungariei şi Poloniei. Misiunea autorităţilor celor două ţări din Est va fi deosebit de sensibilă deoarece acestea va trebui să modereze tensiunile apărute între ţările cu economii puternice, printre care Germania şi Franţa, şi cele cu economii fragile. Statele puternice sunt mult mai reticente să sară în ajutorul economiilor cu politici fiscale mai relaxate, după ce contribuabilii germani s-au arătat din ce în ce mai iritaţi că ar putea fi nevoiţi să suporte în curând şi alte bailouturi.
Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania au în comun moneda unică europeană şi un acronim nu tocmai onorabil (PIIGS). Toate aceste economii au fost puternic zdruncinate de criza datoriilor care a răvăşit întregul continent şi a pus în pericol chiar unitatea