Omul de zăpădă din fetru se uită cu jind la reverul meu, unde şi-ar dori să şadă ţanţoş, ca orice broşă unicat. Plătesc 8 lei ca să-i împlinesc dorinţa. Alţi 10 lei saltă din portofel în schimbul Moş Crăciunului zâmbăreţ de pe o bentiţă din lână. Cad pradă tentaţiei şi în faţa decoraţiunilor de brad: 3 lei pentru un con de brad vopsit fistichiu, 1o lei pentru o duzină de spiriduşi din lemn şi alţi 5 pentru un om de zăpadă din carton cu sprâncene a la Jack Nicholson.

Gândul frumos că toate au fost lucrate manual mă salvează din zăpăceala de la deja tradiţionalul târg de cadouri de la Dalles. E al treilea târg pe ziua de azi şi sunt gata să trag concluzia: obiectele lucrate manual sunt cele mai uşchite cadouri la cel mai decent preţ, create de cei mai simpatici comercianţi ai întâmplării, aşa numiţii artişti handmade. Şi ce prilej mai bun decât Crăciunul să-i iscodesc despre începuturi şi dorinţe?

„Handmade-ul este un domeniu bun atât pentru cei care fac asta, cât şi pentru consumatori, care au posibilitatea să cumpere, la preţuri absolut OK, nişte obiecte foarte frumoase, personalizate, care au energia individuală a unui om care a făcut cu suflet un obiect unic...", spune Raluca Alexandru. Are 28 de ani şi este designer de interior. Activitatea ei se intersectează cu arta manuală, pentru că recondiţionează şi pictează mobilă şi pereţi şi face textile. Pălăriile vechi sunt „boala" ei. Are peste 200.

Cel mai liber job

„Majoritatea celor care lucrează handmade o fac pentru a câştiga un bănuţ dintr-un hobby. Oamenii care fac asta din plăcere sunt dedicaţi şi se vede în imaginea brandului lor", o susţine Valentina Popescu (27 ani), care s-a dedicat exclusiv handmade-ului de trei ani, de când pe lume a sosit fiica ei.

„Profitul din afacere intră în casă, dar au fost multe momente în care am adus de acasă", spune Valentina, dar recunoaş